Desi se practica si în românia de ceva vreme termenul de advocacy nu este unul foarte cunoscut în vocabularul unui cetatean de rând al însa daca i-ar cunoaste forta si puterea cu care îl înzestreaza pe cel care si-l însuseste tarisoara noastra ar fi una mult mai activa, mai prezenta, mai implicata. Când stii ce înseamna si ce presupune ”advocacy” nu mai poti sa fii nepasator. Te misca. Te lasi miscat, te lasi pus în miscare. Punct.

Sa stabilim de la început, advocacy nu este un fenomen, o ideologie sau o teorie. Advocacy este un proces. Acela prin care se realizeaza o influentare transparenta a politicilor publice în favoarea grupurilor de interese legitime. Nu, nu interese personale, ci în înteresul unui mare numar de cetateni! Advocacy cuprinde toate actiunile realizate pentru influentarea decidentilor într-o anume directie.

Ce importanta are acest proces si de ce sa vorbim despre el? Simplu: pentru ca ofera omului de rând, fara functie influenta dar cu dorinta si spirit civic, armamentul necesar pentru a fi parte din deciziile luate de primar, prefect, ministru, prim ministru, etc.

Buturuga mica poate sa rastoarna carul mare? Da!

Advocacy îi arata cum sa o faca într-un mod decent, corect din punct de vedere legislativ, demn de luat în seama de ”ai mari”.

De ce ar face asta? Pentru ca, din timp în timp, au nevoie de votul cetateanului pentru a ajunge sau a ramâne într-o functie publica. Iar pentru omul simplu aplicarea stampilei pe buletinul de vot înseamna oferirea unui lucru cert contra unui bagaj de incertitudini: promisiunile electorale.

Stampilarea buletinului de vot nu trebuie sa fie o ”obligatie cetateneasca”, ci o decizie constienta, documentata. Mersul la vot nu ne da voie sa hibernam pâna la urmatoarele alegeri ci trebuie sa ne faca vigilenti în urmarirea îndeplinirii corecte a promisiunilor electorale de catre mandatarul pentru care am consumat tusul.

Iar daca da semne de uitare trebuie sa îi amintim în mod ferm si pe cale legala ca votul nostru nu a fost oferit gratuit. A promis si noi asteptam vigilenti sa se tina de cuvânt!

 iar reamintirea aceasta poate fi facuta prin advocacy sau prin lobby.

Daca advocacy este un proces, lobby-ul este un demers direct de convingere a decidentilor politici în favoarea grupurilor de interese. Demersul este subordonat procesului si parte din acesta. Folosit corespunzator lobby-ul nu este negativ si difera major de traficul de influenta care are efecte negative si urmareste un scop personal, nicidecum un interes legitim care este garantat de constitutie.

Interesul celor doua activitati este sa genereze o actiune, o decizie, o schimbare din partea decidentului fara a se focaliza pe ”eroul revolutiei”. Rezultatul primeaza, nu persoana.

În concluzie, poti face advocacy si lobby daca:

  • Te preocupa sincer lucrurile care se întâmpla în jurul tau
  • Ai capacitatea de a observa si analiza scena politica
  • Poti întelege traseul legislativ
  • Stii ce vrei si esti documentat pentru a-ti sustine opinia
  • Ai abilitati de comunicare excelente
  • Relationezi cu oamenii cu usurinta
  • Poti motiva pe altii sa te urmeze si sa îti sustina demersul.